Despre Judetul Bistrita-Nasaud

Judetul Bistrita-Nasaud este localizat in partea central-nordica a Romaniei, fiind marginit de judetele Maramures, la Nord, Suceava la Nord-Est, Mures la Sud si Cluj la Sud-Vest. Judetul Bistrita-Nasaud se intinde pe o suprafata de 5.355 Km patrati, reprezentand 2,25 % din suprafata totala a Romaniei, ocupand locul 28 intre judetele tarii. Populatia totala a judetului este de 319.099 locuitori.

Resedinta judetului este municipiul Bistrita, cu o populatie de 83.000 locuitori la 1 ianuarie 2004. Alte centre urbane importante ale judetului sunt: Beclean - un oras monoindustrial - (11.384 locuitori), Nasaud (11.105 locuitori) si Sangeorz-Bai (10.656 locuitori) - o statiune balneoclimaterica pentru afectiuni gastrice cu renumite izvoare de ape minerale curative. In structura judetului se gasesc 56 de comune, cele mai importante fiind: Feldru (7.808 locuitori), Maieru (7.681 locuitori), Prundu - Bargaului (6.597 locuitori), Tiha Bargaului (6.443 locuitori).

Atractii turistice:

Pesteri: Izvorul Tausoarelor (in apropiere de Rebrisoara) - este cea mai adanca pestera din Romania (478.5 m), iar galeriile subterane se intaind pe circa 16.5 km. Alte pesteri: Jgheabul lui Zalion (prin diferenta sa de nivel de 242 m, este a doua din Romania), Magla, Pestera Zanelor.

Valea si cheile Bistritei, pornesc din muntii Calimani, de la altitudinea de 1.562 m si se intind pe 65 km. Valea Repedea formeaza o rezervatie vegetala complexa si se intinde pe 7 km, printre formatiunile vulcanice ale muntilor Calimani.

Lacuri: Lala Mare (in apropierea varfului Ineu, la altitudinea de 2.279 m), Lala Mica, Ineu, Cetatele (cunoscut si ca Taul Caianului), Colibita (in muntii Bargaului), Taul Zanelor.

Rezervatii naturale:

Parcul dendrologic Arcalia (la 17 km vest de Bistrita, in apropierea satului Arcalia) - se intinde pe mai mult de 16 ha si adaposteste peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcam japonez, brad argintiu, molid caucazian etc).

Alte rezervatii: Piatra Corbului (parc geologic si vegetal, situat in muntii Calimani), Muntele de sare de la Saratel.

Statiuni: Sangiorz (la 56 km de Bistrita) - statiune balneoclimaterica amplasata intr-o zona depresionara (465 m), inconjurata de formatiuni vulcanice acoperite de paduri de fag. Izvoarele minerale de la Sangiorz au fost atestate documentar inca din 1770.

Alte statiuni: Colibita (830 m altitudine), Piatra Fantanele (1.100 m, in apropierea pasului Tihuta, aici se poate practica schiul), Valea Vinului.

Vestigii istorice:

Ruinele cetatii de la Ciceu (Ciceu-Giurgesti, 1203 - 1204) - in Evul Mediu, fortificatia a apartinut domnitorilor moldoveni, incepand de la Stefan cel Mare (1489) si pana la Alexandru Lapusneanu. Alte vestigii istorice: Turnul Dogarilor din Bistrita (1465 - 1575) - are trei nivele si 35 m inaltime. Este singurul turn ramas din cetatea medievala Bistrita.

Biserici si manastiri: Biserica Evanghelica din Bistrita - construita in secolul al XV-lea in stil gotic, biserica are un turn de 75 m care domina orasul.

Alte lacase de cult: Biserica ortodoxa din Bistrita (1270 - 1280), Biserica Beclean (ridicata in secolul al XV-lea), Biserica evanghelica din Dumitra (1488), Manastirea Vad (Ciceu, construita de Stefan cel Mare in stil moldovenesc).

Judetul Bistrita-Nasaud include zona de legatura dintre Carpatii sudici si Podisul Transilvaniei, bazinul de sus al raului Somesul Mare si afluentii sai, cat si o mica parte din bazinul mijlociu al raului Mures. Judetul Bistrita-Nasaud are un relief variat, distribuit in forma de amfiteatru spre Campia Transilvaniei si alcatuit in principal din trei zone:

" o zona montana (48 % din suprafata totala a judetului), include partea muntoasa a lantului Carpatilor Estici, partea nordica si centrala a limitei muntoase (incluzand masivele Tiblea, Rodna, Suhard, Bargau si Calimani);

" o zona deluroasa (49,3 % din suprafata totala a judetului), include partea centrala si vestica a judetului;

" o zona de lunca ( 2,7 % din supratata totala a judetului), care se extinde de-a lungul principalelor cursuri de apa, in special de-a lungul raului Somesul Mare si al afluentilor sai.

Lungimea totala a retelei hidrografice este de 3030 km, fiind reprezentata in principal de raul Somesul Mare si afluentii sai, dar si lacuri glaciare (Lala Mare, Lala Mica), ape subterane (ape de suprafata si de adancime), izvoare de ape minerale. Pe raul Bistrita, in aval de Colibita, se afla lacul de acumulare, cu un volum de peste 80 milioane m³.

Judetul Bistrita-Nasaud are numeroase bogatii ale subsolului; metale neferoase (cupru, plumb, zinc, aur, argint), minereuri nemetalice si roci utilitare (andesit, tuf vulcanic), depozite de lut, sare si gaze naturale.

Relieful predominant deluros si muntos determina o flora diversificata. In depresiuni, de-a lungul raurilor, in mlastinile raurilor si a teraselor situate in sud-vestul judetului sunt campuri cultivate cu cereale, culturi tehnice si predominant cu legume. Muntii adapostesc o fauna bogata, ocrotita de lege, cum ar fi: ursul carpatin, cerbul carpatin, cocosul de munte, barza alba si barza neagra, vulturul negru (declarate monumente ale naturii). Alte specii protejate de lege sunt: tisa, gentiana, narcisa si se gasesc in zona alpina.

Potentialul turistic al judetului Bistrita-Nasaud este extrem de bogat. Zona montana este vizitata de turisti care iubesc drumetiile, odihna si sporturile. Zona carstica a Muntilor Rodnei include cateva pesteri de o mare valoare speologica: Pestera Zanelor, Pestera Izvorul Tausoarelor (cea mai adanca pestera din Romania), Pestera Jgheabul lui Zailan. Puncte de interes turistic sunt, de asemenea: statiunea Sangeorz-Bai cu ape minerale medicinale si de masa, zona Piatra Fantanele cu castelul-hotel "Dracula", zona Colibila cu lacul artificial si barajul situat pe raul Bistrita, Valea Vinului, Parcul Dentrologic Arcalina cu numeroase plante autohtone si exotice si Iezerele Bumbaiescului, Lacurile Taul Petros, Taul Lala Mare. In judet se gasesc, de asemenea, numeroase monumente istorice si arhitecturale. Interesante descoperiri arheologice pot fi vizitate la Ardan, Bistrila, Coldau, Dumitrita, Saratel, cat si ruinele cetatilor Ciceu si Rodna. Printre monumentele arhitectonice ale judetului mentionam bisericile de lemn de la Sarata, Silivasu de Campie, Spermezeu, Salcuta, Tigau, Zagra, bisericile evanghelice de la Henna, Dipsa, Bistrita, dar si zona "Sugalete" (care dateaza din secolele XV-XVI).

In perioada 106-271 e.n., o buna parte din teritoriul actualului judet a facut parte din provincia Dacia. Populatia daco-romana si apoi cea romaneasca din aceasta parte de nord-est a Transilvaniei a continuat sa traiasca aici si dupa retragerea armatei si administratiei romane, constituindu-se in obsti satesti si in formatiuni prestatale ce vor fi ulterior inglobate in voievodatul lui Gelu.

In 1241, zona judetului a cunoscut distrugerile provocate de navalirea tataro-mongola, in care, fireste, cel mai mult au avut de suferit localitatile mai importante de atunci: Bistrita, Rodna, Beclean.

Desi intreaga zona va cunoaste in secolele urmatoare o dezvoltare continua, doua vor fi localitatile ce se vor impune in mod deosebit: Rodna, cu minele ei de aur si argint, si Bistrita, centru mestesugaresc, comercial si administrativ. La 1353, Bistrita obtinea dreptul de a avea sigiliu si stema proprie, fiind declarat oras liber, cu jurisdictie proprie. In 1940, judetul Bistrita-Nasaud, desi avea o covarsitoare majoritate romaneasca, a fost cedat, in urma Dictatului fascist de la Viena, Ungariei hortiste. La 13 martie 1945, judetul a revenit la administratia romaneasca.